VD Media Kit

Problema: Perpetuarea problemelor de percepție asupra fenomenului violenței domestice în România este modul în care aceasta este prezentată în mass-media. Chiar dacă în facultățile de jurnalism normele și regulile de scriitură sunt predate de către profesori, nu exista un ghid detaliat, actualizat, disponibil online pentru cum se poate realiza raportarea jurnalistică despre violența domestică în mass-media în mod corect.

Soluția: Media Kit este un ghid interactiv pentru jurnaliști prin care aceștia pot să își analizeze textele înainte de publicare și pot învăța cele mai bune practici atunci când scriu despre acest subiect. Platforma prezintă, pe lângă lecții de referire corectă a cazurilor de violență domestică și alte informații utile cu privire la fenomen, și o componentă interactivă în care jurnalistul poate să supună un material spre review către un specialist care poate să corecteze acolo unde formulările pot naște impresii greșite, pot perpetua un stereotip etc.

Status: Neadoptat

Vreau să finanțez acest proiect

Media kit and helpline for journalists este o platformă online pentru jurnaliști prin care aceștia să iși poată analiza articolele scrise despre violența domestică înainte de publicarea lor. Acest instrument ajută la limitarea efectelor nedorite ale știrilor false sau ale unor abordări care nu au în centru victima. 

Ajută la combaterea propagării unor idei greșite asupra victimelor violenței domestice. Prin utilizarea acesteia,  jurnaliștii pot să se asigure că articolele scrise de ei respectă recomandările experților din domeniu când vine vorba despre relatarea sau tratarea victimelor violenței domestice. 

Violența domestică este una dintre acele arii în care definirea problemei devine clară din titlu. Așteptarea ar fi ca și soluțiile să fie relativ simple și directe când vine vorba atât de agresori cât și legat de victime. În următoarea parte facem o prezentare comprehensivă și exhaustivă a acestei problematici care deși la prima vedere este una simplă devine din ce în ce mai complexă pe măsură ce cresc numărul de actori sau de instituții implicate.

Majoritatea eforturilor legislative recente din România în domeniul combaterii violenței domestice sunt legate în mod direct de obligațiile internaționale ale României. Din acest motiv este importantă o viziune de ansamblu.

Proiectele și Programele derulate în România pentru combaterea violenței domestice sunt caracterizate de cele mai multe ori printr-o stare constantă de incertitudine. Lipsa fondurilor, succesul unor organizații în funcție de nivelul de efort și implicare al membrilor, lipsa proceselor de cercetare și lipsa unei “memorii instituționale” în sectorul ONG duce adesea la ignorarea unor modele de succes sau la copierea unor modele perdante din punct de vedere al rezultatelor, dar de succes în atragerea de fonduri. 

Din cauza lipsei de fonduri și a incertitudinii reînnoirii liniilor de finanțare organizațiile adesea nu planifică proiecte într-un mod integrat, nici nu etapizează creșterea unui proiect într-un mod organic. Majoritatea proiectelor nu sunt gândite scalabil, însă acest lucru nici nu este o condiție fundamentală de cele mai multe ori. Cele mai multe proiecte implementate pe sectorul de violență domestică sunt proiecte de conștientizare și popularizare a cauzei, costurile și duratele scăzute de implementare făcând acest gen de proiecte favorite la finanțare. O mare problemă a sectorului ONG în general și a sectorului violenței domestice sau a violenței împotriva femeilor în particular, o reprezintă lipsa liniilor de finanțare ce permit angajarea de personal, sectorul combaterii violenței domestice fiind în special dependent de categorii diverse de specialiști.

Domeniul combaterii fenomenului violenței domestice în România este divizat, în linii mari, între actorii instituționali și organizațiile nonguvernamentale. Primii dintre aceștia beneficiază de bugete considerabile și au și un rol de reglementare, precum și capacitatea de a impune litera legii, în timp ce ONG-urile, deși capabile să planifice soluții pentru problemele identificate în sector, nu au finanțarea și capacitatea necesare pentru a le implementa.

O a treia categorie de actori, care în mod frecvent construiește punțile dintre primele două sunt organizațiile internaționale active în domeniu, care au un rol de cercetare și consultare în legiferare. Există de asemenea și companiile cu strategii de CSR care includ combaterea violenței domestice, organizații religioase și politicieni cu agende dedicate. Nu în ultimul rând, există și finanțatori și administratori de granturi pe care se bazează majoritatea ONG-urilor din domeniu să își desfășoare activitatea.

Bine ai venit!

Ne bucurăm că vrei să faci parte din schimbare și că te interesează să finanțezi soluții de tehnologie civică sustenabile și cu impact pe termen lung. Hai sa povestim pe îndelete despre proiect și despre mecanicile Civic Labs. Trimite-ne un e-mail chiar acum și te contactăm în cel mai scurt timp pentru a stabili o intalnire.