Shelter People Database

Motor de căutare pentru persoanele dispărute după un seism major

Mai multe simulări spun că, în cazul unui seism major, în București, vor exista aproximativ 9.000 de potențiali răniți, dintre care aproximativ 4.000 vor fi direcționați spre serviciile de primiri urgențe. A găsi o persoană care a ajuns în oricare dintre aceste puncte sau într-un adăpost este imposibil pentru cetățeanul obișnuit imediat după un seism. Shelter People Database este o bază de date de imagini cu oamenii din adăposturi și spitale de campanie. La înregistrarea în adăpost pot fi montate camere de luat vederi care să fotografieze persoanele care intră și să le indexeze în baza de date. Utilizatorii care caută persoane apropiate dispărute vor putea accesa interfața web a aplicației. Aplicația va avea asociat un modul de căutare de imagini care va putea identifica, pe baza unei fotografii încărcate de către utilizator, poze similare aflate în baza de date.


Status: Neadoptat

Vreau să finanțez acest proiect

În fața dezastrelor naturale suntem vulnerabili, unele dintre daunele și pierderile de vieți cauzate de acestea fiind inevitabile. În schimb, pagubele cauzate de dezastrele imprevizibile pot fi multiplicate de neștiința și lipsa noastră de pregătire. Tehnologia ne poate face mai siguri pe noi, sprijinindu-ne în momentele în care panica pune stăpânire pe noi sau ajutându-ne să ne organizăm eficient și să răspundem nevoilor de ajutor cât de repede cu putință.

Deși sunt multe probleme, succesul în rezolvarea lor vine dintr-o abordare metodică și sistematică. Pe parcursul cercetării am folosit un sistem de triangulare care presupune consultarea literaturii de specialitate relevante, validarea ipotezelor de lucru prin interviuri și focus grupuri cu specialiști din domeniu și consultarea datelor publice disponibile. Acest proces ne permite să ajungem la o lista de probleme valide și validate.

Problemele identificate pe parcursul cercetării sunt:

Mass-media joacă un rol crucial în informarea și educarea populației cu privire la cutremur. Cu excepția câtorva situații de publicare a unor ghiduri succinte de pregătire, cele mai frecvente materiale din presa generalistă fie doar raportează evenimente cu privire la exerciții de seism sau date statistice, fie joacă un rol critic la adresa autorităților. Iată câteva exemple despre modul în care mass media raportează despre cutremur din ultimele 12 luni.

Răspunsul medical

”O primă estimare a supraîncărcării, pe care răspunsul la cutremur îl va pune asupra serviciilor de urgenţă (n.r.: la nivelul Bucureștiului), arată că numărul potenţialilor răniţi care ar avea nevoie de intervenţie medicală reprezintă de două până la de patru ori mai mult decât numărul celor pe care ambulanţa şi UPU-urile îi asistă într-o zi obişnuită. Majoritatea, deşi nu toţi, vor ajunge la spital imediat după cutremur [...].
Aceştia s-ar adăuga cazurilor care ar fi asistate oricum în ziua respectivă, fără legătură cu cutremurul. Ceea ce înseamnă că ne putem aştepta ca numărul cazurilor să depăşească de aproximativ trei ori volumul normal de activitate.” (Analiza de sănătate publică, 2017, Considerații privind răspunsul medical în caz de cutremur, Observatorul Român de Sănătate)


Bine ai venit!

Ne bucurăm că vrei să faci parte din schimbare și că te interesează să finanțezi soluții de tehnologie civică sustenabile și cu impact pe termen lung. Hai sa povestim pe îndelete despre proiect și despre mecanicile Civic Labs. Trimite-ne un e-mail chiar acum și te contactăm în cel mai scurt timp pentru a stabili o intalnire.