House to home

Problema: În București există 107 adăposturi de protecție civilă publice, cu o capacitate de 21167 de locuri. Acestora li se adaugă un număr de 4937 de locuri în adăposturile din Ilfov. La nivelul întregii țări există un total de 2689 de adăposturi publice de protecție civilă , dar listele disponibile nu specifică și numărul de persoane pe care le pot adăposti. Media numărului de adăposturi pe județ ajunge astfel la 69, dar unele dintre ele nu au nici măcar un adăpost public - cum este Ialomița, sau Vrancea care are doua adăposturi publice de protecție civilă. 

Soluția: House to Home este un serviciu de tip AirBnb care va ajuta persoanele care au rămas fără adăpost să primească sprijin în cazul în care și-au pierdut locuința. În platformă se pot înregistra persoane care pot pune la dispoziție camere sau spații de cazare pentru persoanele care locuiesc în adăposturile puse la dispoziție de autorități.

Cei care se înregistrează drept gazde în sistem vor trebui validați de administratorul platformei, care este și cel care aprobă cereri de ajutor și realizează matching-ul dintre actori în funcție de disponibilitatea de spațiu, de timp și de alte criterii legate de preferințele gazdelor sau de nevoile de accesibilizare atunci când este vorba despre persoane cu dizabilități sau care au nevoie de tratamente speciale.

Status: Neadoptat

Vreau să finanțez acest proiect

Actori - Pregătire și răspuns în caz de seism

Am discutat cu numeroase organizații și cu specialiști pe subiectul pregătirii pentru cutremur, dar și pe procedurile de intervenție în cazul unui asemenea eveniment major. Eforturile de salvare vor fi de datoria tuturor, o calamitate de tipul unui seism major fiind devastatoare atât pentru București cât și pentru restul țări. Am încercat să mapăm principalii actori implicați în problematica seismică. Această listă va continua să fie actualizată pe măsură ce continuăm cercetarea și dezvoltarea de soluții pentru acest domeniu.

Probleme - Pregătire și răspuns în caz de seism

Deși sunt multe probleme, succesul în rezolvarea lor vine dintr-o abordare metodică și sistematică. Pe parcursul cercetării am folosit un sistem de triangulare care presupune consultarea literaturii de specialitate relevante, validarea ipotezelor de lucru prin interviuri și focus grupuri cu specialiști din domeniu și consultarea datelor publice disponibile. Acest proces ne permite să ajungem la o lista de probleme valide și validate.

Problemele identificate pe parcursul cercetării sunt:

Media despre cutremur

Mass-media joacă un rol crucial în informarea și educarea populației cu privire la cutremur. Cu excepția câtorva situații de publicare a unor ghiduri succinte de pregătire, cele mai frecvente materiale din presa generalistă fie doar raportează evenimente cu privire la exerciții de seism sau date statistice, fie joacă un rol critic la adresa autorităților. Iată câteva exemple despre modul în care mass media raportează despre cutremur din ultimele 12 luni.

Rolul cheie în consolidare

Un rol cheie în consolidare, dar și informare îl joacă asociațiile de proprietari. Ei sunt cei care pot ajuta toți locuitorii unui imobil să fie la curent cu legislația în vigoare, cu date despre clădirea în care locuiesc, cu sfaturi recomandări cu privire la pregătirea pentru dezastre, aceștia fiind cei care intră în contact foarte frecvent cu toți cei care dețin sau închiriază spațiu în clădire. Make Better a realizat un material educațional care ajută asociațiile să își mențină locatarii informați și îi ghidează prin hățișul legislativ în ceea ce privește consolidarea, ghid pe care îl puteți descărca de aici.

Răspunsul medical

”O primă estimare a supraîncărcării, pe care răspunsul la cutremur îl va pune asupra serviciilor de urgenţă (n.r.: la nivelul Bucureștiului), arată că numărul potenţialilor răniţi care ar avea nevoie de intervenţie medicală reprezintă de două până la de patru ori mai mult decât numărul celor pe care ambulanţa şi UPU-urile îi asistă într-o zi obişnuită. Majoritatea, deşi nu toţi, vor ajunge la spital imediat după cutremur [...].
Aceştia s-ar adăuga cazurilor care ar fi asistate oricum în ziua respectivă, fără legătură cu cutremurul. Ceea ce înseamnă că ne putem aştepta ca numărul cazurilor să depăşească de aproximativ trei ori volumul normal de activitate.” (Analiza de sănătate publică, 2017, Considerații privind răspunsul medical în caz de cutremur, Observatorul Român de Sănătate)


Bine ai venit!

Ne bucurăm că vrei să faci parte din schimbare și că te interesează să finanțezi soluții de tehnologie civică sustenabile și cu impact pe termen lung. Hai sa povestim pe îndelete despre proiect și despre mecanicile Civic Labs. Trimite-ne un e-mail chiar acum și te contactăm în cel mai scurt timp pentru a stabili o intalnire.