Pregătire și răspuns în situații de urgență

Un cutremur în București nu este o situație ipotetică. Este o certitudine că acest lucru se va întâmpla. În acest context, la mai bine de 40 de ani de la cutremurul din 1977, memoria colectivă a ascuns în profunzime amintirile acelui dezastru în încercarea de a-și înnăbuși teama. Dar realitatea este că, patru decenii mai târziu, Bucureștiul, la fel ca restul orașelor cu risc seismic ridicat, nu ar face față unui asemenea eveniment, iar pierderile de vieți omenești ar fi uriașe. Exercițiul Seism 2018, derulat de DSU arată că cel puţin 4.587 persoane şi-ar pierde viaţa, iar 8.585 ar fost rănite, 6 spitale vor fi distruse, 23 de unităţi spitaliceşti distruse parţial, iar 9 avariate, dar funcţionale O estimare, am spune noi, destul de optimistă.

Ce putem face pentru a deveni mai puțin vulnerabili? Cum putem să prevenim daunele inutile și accidentele care se ptrece din neștiință Cum putem să ne asigurăm că un număr cât mai mare de victime beneficiază de ajutor și de îngrijire în timp util? Tehnologia este aici să ne ajute și să ne facă mai siguri pe noi, să ne sprijine în momentele în care panica pune stăpânire pe noi, să ne ajute să ne organizăm eficient și să răspundem nevoilor de ajutor cât de repede cu putință.


Probleme identificate

Deși sunt multe probleme, succesul în rezolvarea lor vine dintr-o abordare metodică și sistematică. am folosit un sistem de triangulare care, presupune consultarea literaturii de specialitate relevante, validarea ipotezelor de lucru prin interviuri și focus grupuri cu specialiști din domeniu și consultarea datelor publice disponibile, acest lucru permite să ajungem la o lista de probleme valide și validate.

Problemele identificate sunt

Stakeholders - Pregătire și răspuns în caz de dezastru

Am discutat cu numeroase organizații și cu specialiști pe subiectul pregătirii pentru cutremur, dar și pe procedurile de intervenție în cazul unui asemenea eveniment major. Eforturile de salvare vor fi de datoria tuturor, o calamitate de tipul unui seism major fiind devastatoare atât pentru București cât și pentru restul țări. Am încercat să mapăm principalii actori implicați în problematica seismică. Această listă va continua să fie actualizată pe măsură ce continuăm cercetarea și dezvoltarea de soluții pentru acest domeniu.

Bibliografie

Pentru înțelegerea unei probleme în profunzime unul din primii pași este consultarea literaturii de specialitate. Bibliografia conține lista surselor folosite în construirea hărții actorilor implicați, completarea ipotezelor de lucru, înțelegerea nuanțată a problemelor identificate, dar și a posibilelor soluții disponibile. Deschide acest material pentru a vedea de unde ne-am documentat.

Dor

Cutremur în orașul vulnerabil

Articol de: Georgiana Ilie, Decat o Revista

Un cutremur de 7,5 magnitudine va lovi Bucureștiul. Poate să vină oricând și nu facem tot ce-am putea ca să-i atenuăm urmările. Cutremurul va veni fără niciun avertisment. Citește mai mult.

Răspunsul medical

”O primă estimare a supraîncărcării, pe care răspunsul la cutremur îl va pune asupra serviciilor de urgenţă (n.r.: la nivelul Bucureștiului), arată că numărul potenţialilor răniţi care ar avea nevoie de intervenţie medicală reprezintă de două până la de patru ori mai mult decât numărul celor pe care ambulanţa şi UPU-urile îi asistă într-o zi obişnuită. Majoritatea, deşi nu toţi, vor ajunge la spital imediat după cutremur [...].
Aceştia s-ar adăuga cazurilor care ar fi asistate oricum în ziua respectivă, fără legătură cu cutremurul. Ceea ce înseamnă că ne putem aştepta ca numărul cazurilor să depăşească de aproximativ trei ori volumul normal de activitate.” (Analiza de sănătate publică, 2017, Considerații privind răspunsul medical în caz de cutremur, Observatorul Român de Sănătate)


Media despre cutremur

Mass-media joacă un rol crucial în informarea și educarea populației cu privire la cutremur. Cu excepția câtorva situații de publicare a unor ghiduri succinte de pregătire, cele mai frecvente materiale din presa generalistă fie doar raportează evenimente cu privire la exerciții de seism sau date statistice, fie joacă un rol critic la adresa autorităților. Iată câteva exemple despre modul în care mass media raportează despre cutremur din ultimele 12 luni.

Legislație privind situațiile de urgență

Legislația în vigoare în domeniul managementului situațiilor de risc este un organism în permanentă schimbare pe măsură ce sectorul public, dar și cel non profit fac eforturi constante să aducă subiectul conștientizării riscului seismic pe agenda publică. În ultimii doi ani s-au remarcat o serie de modificări legislative care au avut ca focus principal consolidările din capitală, dar la nivel local, în localitățile cu risc seismic, normativele sunt încă vagi.

Rolul cheie în consolidare

Un rol cheie în consolidare, dar și informare îl joacă asociațiile de proprietari. Ei sunt cei care pot ajuta toți locuitorii unui imobil să fie la curent cu legislația în vigoare, cu date despre clădirea în care locuiesc, cu sfaturi recomandări cu privire la pregătirea pentru dezastre, aceștia fiind cei care intră în contact foarte frecvent cu toți cei care dețin sau închiriază spațiu în clădire. Make Better a realizat un material educațional care ajută asociațiile să își mențină locatarii informați și îi ghidează prin hățișul legislativ în ceea ce privește consolidarea, ghid pe care îl puteți descărca de aici.

Soluții

Adoptă acest proiect
Macbook Pro 02

RVM

Domeniu: Pregătire și răspuns în situații de urgență
Implementat de: Departamentul pentru Situații de Urgență

Dezvoltat de Code for Romania
Shutterstock 1208649583 Converted

Voluntar DRM

Domeniu: Pregătire și răspuns în situații de urgență
Implementat de: Departamentul pentru Situații de Urgență

Adoptă acest proiect
Iphone X Mockup

SeisMap

Domeniu: Pregătire și răspuns în situații de urgență
Implementat de: Code for Romania, INFP