Proiecte și programe de succes în combaterea violenței domestice

Proiectele și Programele derulate în România pentru combaterea violenței domestice sunt caracterizate de cele mai multe ori printr-o stare constantă de incertitudine. Lipsa fondurilor, succesul unor organizații în funcție de nivelul de efort și implicare al membrilor, lipsa proceselor de cercetare și lipsa unei “memorii instituționale” în sectorul ONG duce adesea la ignorarea unor modele de succes sau la copierea unor modele perdante din punct de vedere al rezultatelor, dar de succes în atragerea de fonduri. 

Din cauza lipsei de fonduri și a incertitudinii reînnoirii liniilor de finanțare organizațiile adesea nu planifică proiecte într-un mod integrat, nici nu etapizează creșterea unui proiect într-un mod organic. Majoritatea proiectelor nu sunt gândite scalabil, însă acest lucru nici nu este o condiție fundamentală de cele mai multe ori. Cele mai multe proiecte implementate pe sectorul de violență domestică sunt proiecte de conștientizare și popularizare a cauzei, costurile și duratele scăzute de implementare făcând acest gen de proiecte favorite la finanțare. O mare problemă a sectorului ONG în general și a sectorului violenței domestice sau a violenței împotriva femeilor în particular, o reprezintă lipsa liniilor de finanțare ce permit angajarea de personal, sectorul combaterii violenței domestice fiind în special dependent de categorii diverse de specialiști.

Pin

Violență împotriva femeilor 

Femeile sunt cel mai adesea victimele violenței domestice, motiv pentru care e de așteptat că majoritatea programelor și proiectelor să se adreseze lor. Din nefericire, din lipsa unor linii clare de finanțare și a unei intersectări între domeniul violenței domestice și cel al protecției sociale majoritatea programelor și proiectelor nu se limitează la o anumită demografiei a victimei, mai ales în mediul public. În mediul ONG incertitudinea financiară face ca adesea serviciile cu adevărat necesare (cum ar fi cele rezidențiale) să fie cel mai greu de implementat și menținut. 

Casa Blu este unul dintre cele mai de succes proiecte întâlnite pe parcursul acestui prim studiu. Proiectul de centru rezidențial al Fundației Sensiblu îndeplinește toate normele de protecție a victimei, are o capacitate de găzduire constantă și servicii de consiliere și terapie. Faptul că Fundația Sensiblu are finanțare constantă face întregul proiectul Casa Blu mult mai stabil și fezabil decât altele asemănătoare. 

Casa Invicta reprezintă un alt proiect de centru de găzduire necesar, pus acum în pericol de lipsa finanțării constante. Administrat de Asociația ANAIS și reprezentând singurul centru în regim de urgență din București, Casa Invicta este acum pe punctul de a se închide după ce Primăria Municipiului București a retras finanțarea parțială oferită. Faptul că Asociația ANAIS nu are finanțare constantă pe proiect riscă să ducă la închiderea unui proiect de succes după toți indicatorii. 

Linia telefonica non-stop cu rol în combaterea violenței domestice administrată de ANES este un alt proiect de succes care este însă limitat de faptul că proiectul este unul low-tech, fără alte posibilități de contactare pentru victimele violenței domestice care au telefonul monitorizat, cum ar fi via chat securizat sau e-mail. O altă problemă o reprezintă faptul că linia de urgență nu este integrată cu serviciile de urgență, astfel încât o persoană aflată într-un pericol direct trebuie să închidă telefonul și să sune din nou la 112.

#mulțumescpentruflori a fost o campanie de conștientizare implementată de membrii rețelei VIF via Facebook pe data de 8 martie 2018. Prin schimbarea pozei de profil cu un cadru ce conținea titlul campaniei utilizatorii (mai ales utilizatoarele) de Facebook atrăgeau atenția că există probleme mult mai mari în România, cum ar fi violența domestică sau hărțuirea sexuală care nu se pot rezolva cu un buchet de flori. Campania a avut un impact mare și a stârnit discuții și controverse între utilizatorii de Facebook, fiind un veritabil standard pentru campaniile de comunicare și conștientizare digitale făcute în stil “guerilla”, cu buget mic. 

Centrul Pilot de la spitalul Municipal - deși centrul urmează să fie inaugurat în viitorul apropiat, însăși existența sa este o mare reușită din punct de vedere al programelor pilot din România. Centrul a fost creat ca urmare a unui protocol de parteneriat dintre Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății. Centrul reprezintă o unitate integrată pentru victimele violenței domestice și sexuale unde toate analizele, investigațiile și actele necesare sunt făcute într-un singur loc, printr-o procedură unitară. Programul a fost finanțat printr-un grant al fondurilor norvegiene și este un exemplu perfect de cooperare în interiorul administrației și între administrație și finanțatori pentru alterarea status quo-ului instituțional. 

“Violența Domestică - Practică Judiciară Comentată” este o culegere juridică esențială, elaborată de specialiștii juriști ai organizației Anais cu un grant modest de la AVON. Culegerea este un text juridic care a fost distribuit spre utilizare în judecătoriile din țară și reprezintă un exemplu de impact instituțional semnificativ cu cheltuieli reduse din partea finanțatorilor. 

Harta Serviciilor Sociale - Dezvoltat de Ministerul Muncii și Ministerul Dezvoltării printr-un program POCA, harta serviciilor sociale reprezintă un pas înainte în digitalizarea și cartografierea serviciilor oferite în România. Proiectul este însă departe de a fi un exemplu definitoriu de bune practici digitale. Colectarea datelor s-a făcut prin intermediul ANES și a DGASPC-urilor și categoriile de centre și servicii se suprapun adesea, iar harta reprezintă un model static. Din cauza incertitudinii finanțării în formă continuată, majoritatea furnizorilor de servicii sociale pot în orice moment să se închidă, precum pot apărea alții noi. Drept urmare, orice efort de mapare a serviciilor are nevoie de mentenanță permanentă, de persoane de contact și persoane dedicate care să controleze periodic serviciile sociale din țară și să adauge servicii noi apărute, respectiv să scoată serviciile care s-au închis.


_____________________________________________

Pin

Violență împotriva copiilor

Proiectele destinate copiilor victime ale violenței sau combaterii violenței împotriva copiilor sunt, de cele mai multe ori, proiecte de consiliere, recuperare sau de creștere a gradului de conștientizare, serviciile de tip rezidențial fiind de cele mai multe ori furnizate de stat sau anumiți furnizori de servicii sociale cu statut special (cum ar fi centrele acreditate ale cultelor religioase). Există și a existat însă o serie de proiecte și programe cu impact în domeniul prevenirii violenței împotriva copiilor. Un rol important îl au proiectele de consiliere și recuperare pentru copiii victime ale violenței, proiecte ce adesea sunt efectuate de actori din sectorul non-guvernamental.  

Proiectul Telefonul Copilului implementat de organizația Telefonul Copilului e unul dintre cele mai de succes proiecte de outreach din domeniul violenței domestice. Cu peste o sută de mii de apeluri, majoritatea pe probleme de violență acasă sau la școală, Telefonul Copilului are o rată de adopție mult mai mare decât numărul oficial destinat violenței domestice sau alte linii de urgență asemănătoare. Există o procedură de follow-up prin care copiii în situații de risc sunt consiliați. Cazurile de abuz sunt raportate direct autorităților. 

Opriți Violența Împotriva Copiilor! este unul din programele la scară largă implementate de UNICEF România, ca parte a unui parteneriat global pentru combaterea formelor de abuz asupra copiilor. În România parteneriatul s-a lansat în 2017 alături de Guvern, instituții ale statului și ONG-uri. Acest program este un standard pentru implementarea unui program mare de comunicare pe direcția combaterii violenței domestice împotriva copiilor. Campania de conștientizare a fost amplă, cu prezența autorităților, în parteneriat cu mai multe canale media și ONG-uri și penetrare în radio și televiziune. Drept urmare, Opriți Violența este un studiu de caz perfect pentru ilustrarea potențialului (și limitărilor) unei campanii exclusiv de comunicare. 

Programul de evaluare și consiliere psihologică pentru copii oferit de Salvați Copiii a fost adoptat de mai multe DGASPC-uri și parchete de pe lângă judecătoriile din teritoriu ca for de expertiză în momentul în care este nevoie de evaluarea unui copil victimă a violenței pentru determinarea gradului de abuz suferit. Acest gen de outsourcing către sectorul privat este pe de o parte foarte util și de apreciat, pe de altă parte un indicator clar al lipsei de expertiză la nivel județean în unele Direcții Județene. Succesul acestui program merită însă menționat ca un exemplu de serviciu oferit de ONG-uri devenit indispensabil pentru instituțiile statului.  


_____________________________________________

Pin

Violența împotriva persoanelor vârstnice

Sunt extrem de puține proiecte de combatere a violenței împotriva persoanelor vârstnice, un fenomen încă destul de ignorat atât de sectorul ONG cât și de instituțiile statului. Cazurile care sunt preluate ajung de obicei în apanajul statului, în centrele de bătrâni. Campaniile care au existat pe acest subiect au fost de obicei de popularizare. Există însă câteva care ies în evidență: 

Telefonul Vârstnicului este un proiect derulat de Fundația Principesa Margareta ce funcționează deja de trei ani. Peste 30.000 de persoane au apelat la numărul unic pentru a primi “informații de interes, sfaturi și îndrumare”. Linia telefonică este deschisă și pentru persoane de alte vârste care vor să semnaleze un abuz sau o situație dificilă a unui bătrân. 

Spune NU abuzului împotriva persoanelor vârstnice! a fost un program pilot de conștientizare derulat de Asociația Habilitas cu finanțare externă. Deși orizontul de timp când proiectul a fost derulat e incert, proiectul a constat în ateliere de formare pentru profesioniști din domeniul asistenței sociale, pentru o mai bună înțelegere a fenomenului violenței domestice împotriva persoanelor vârstnice. O altă activitate în cadrul proiectului a dus la realizarea unui ghid referitor la abuzul persoanelor vârstnice.

SAFE - A Safer Life For Older Women: Training Professionals And Implementing Cooperation Mechanisms For Combating Violence And Abuse Against Older Women (O viață mai sigură pentru femeile vârstnice: pregătirea profesioniștilor și implementarea mecanismelor de cooperare pentru combaterea violenței și abuzului împotriva femeilor vârstnice) e un proiect la scară europeană, cofinațat prin programul Erasmus+ al cărui scop este creșterea capacității organizaționale și formarea în domeniul combaterii violenței asupra persoanelor vârstnice de sex feminin. Proiectul este implementat în patru țări printre care și România, având ca parteneri de implementare Direcția Generală de Asistență Socială (DGAS) a Municipiului București și Asociația Habilitas.