Actori - Pregătire și răspuns în caz de seism

Am discutat cu numeroase organizații și cu specialiști pe subiectul pregătirii pentru cutremur, dar și pe procedurile de intervenție în cazul unui asemenea eveniment major. Eforturile de salvare vor fi de datoria tuturor, o calamitate de tipul unui seism major fiind devastatoare atât pentru București cât și pentru restul țări. Am încercat să mapăm principalii actori implicați în problematica seismică. Această listă va continua să fie actualizată pe măsură ce continuăm cercetarea și dezvoltarea de soluții pentru acest domeniu.

A. Actori instituiționali

Dsu

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU)

DSU este structura operațională a Ministerului Afacerilor Interne care are atribuții de coordonare la nivel național în ceea ce privește prevenția și administrarea situațiilor de urgență, implicit a resurselor umane, materiale și financiare necesare restabilirii stării de normalitate. Aceste atribuții cuprind și oferirea de prim ajutor și asigurarea asistenței medicale de urgență în cadrul compartimentelor de primire a urgențelor.

Departamentul pentru Situații de Urgență coordonează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, Direcția Generală Management Urgențe Medicale, Direcția Medicală (în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne în cadrul căruia se află această direcție) și serviciile Salvamont prin colaborare cu autoritățile publice locale. 

Direcția Generală Management Urgențe Medicale este o structură internă a DSU cu multiple atribuții ”pe linia monitorizării, controlului operațional și inspecției activității serviciilor de ambulanță si ale serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcare, pentru prevenirea situațiilor de urgență și gestionarea intervențiilor structurilor medicale în situații de urgență. revenirea situațiilor de urgență și asigurarea capacității de intervenție a structurilor medicale de urgență, prin monitorizarea, controlul operațional și inspecția activității serviciilor de ambulanță județene, respectiv al municipiului București, UPU/CPU, inclusiv aspectele organizatorice, operative și medicale ale serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcare”. Cu alte cuvinte aceasta este direcția responsabilă pentru gestionarea intervenției medicale în situații de urgență, prin coordonarea resurselor necesare și a operațiunilor de intervenție. Un alt rol al acestei instituții este de a participa la elaborarea legislației specifice medicinei de urgență și analizarea oricărui act normativ care are impact asupra activității acesteia.

Igsu

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)

IGSU are un rol de prevenție și de gestionare a situațiilor de urgență, având ca scop menținerea riscurilor sub control. Activitățile IGSU cuprind, dar nu se limitează la ”activități de prevenire și intervenție pentru stingerea incendiilor, descarcerare și prim-ajutor SMURD, salvarea persoanelor și limitarea pagubelor produse de inundații, alunecări de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistența persoanelor aflate în situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de calamități naturale sau antropice.”

Tot IGSU este responsabil de coordonarea acțiunilor și instituțiilor implicate în managementul situațiilor de urgență, dar și activează ca punct de contact pentru organizațiile internaționale din domeniu. Într-un caz de urgență majoră, atribuțiile IGSU sunt de a monitoriza și evalua cauzele producerii acesteia, de a informa, avertiza și educa populația, de a căuta și salva persoane aflate în pericol, de a le evacua, de a monta și gestiona taberele de sinistrați, de a-i transporta pe ei și bunurile lor. În același timp, Inspectoratul are atribuții de acordare de asistență medicală de urgență prin intermediul SMURD.

Urgente Rs

Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență

Acest sistem este o rețea de comunicare între autoritățile administrației publice și structurile abilitate în managementul situațiilor de urgență, constituite pe niveluri și domenii de competență, și care dispun de infrastructura și resursele necesare pentru reducerea pierderilor de vieți omenești și intervenția la diferitele tipuri de situații de urgență. Acest sistem este compus de comitete pentru situații de urgență, IGSU, servicii de urgență profesioniste și voluntare, centre operative de intervenție.

Ministere

Ministerul Sănătății

Minsterul Sănătății are atribuții în elaborarea de politici și programe de acțiune în domeniul sănătății populației în acord cu programul de guvernare, în coordonarea și implementarea acestora la nivel național, regional și local. În cazul situațiilor de urgență participă la limitarea efectelor apărute în urma acestora și asigură, la fel ca în restul timpului, resursele umane, materiale și financiare necesare funcționării instituțiilor din sistemul public de sănătate.


Smurd

SMURD

SMURD este compus din echipe specializate în acordarea asistenței medicale de urgență și de prim ajutor calificat. SMURD-ul intervine în situațiile în care una sau mai multe persoane se află în pericol când există nevoie de acordare de prim-ajutor de urgență și are rolul de a asigura protecție medicală pentru personalul IGSU în cadrul misiunilor de salvare.


Politia Si Jandarmeria

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR)

Poliția Română este „instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii”. IGPR are atribuții de coordonare a măsurilor de menținere a ordinei și siguranței publice și de intervenție în caz de dezastru natural sub îndrumarea și coordonarea Ministerului Afacerilor Interne.

Politia Si Jandarmeria

Jandarmeria Română

Jandarmeria este o instituție a statului român care are statut militar și activează sub Ministerul Afacerilor Interne. Jandarmeria are atribușii de asigurare a ordinii publice cu ocazia anumitor tipuri de manifestări desfășurate în spațiul public. În caz de dezastru, Jandarmeria participă la ”limitarea și înlăturarea consecințelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau complexe și asigură măsuri de ordine şi de protecţie a zonelor în care s-a produs sau există pericolul iminent de producere a unor incendii, explozii ori a altor situaţii de urgenţă ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora.” Tot ei participă la planificarea și asigurarea capacității operaționale pentru facilitarea accesului în zone blocate, transportul persoanelor evacuate, distribuirea de resurse precum apă și hrană pentru victime, transportul și distribuirea  ajutoarelor umanitare etc.

Infp

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP)

Organizat în subordinea Ministerului Cercetării și Inovării, INCDFP efectuează cercetări fundamentale și aplicative în domeniul fizicii pământului inclusiv pe subiectul programelor de seismologie. Institutul poate colabora și la realizarea unor activități de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice și de apărare națională sau alte activități conexe, cu aprobarea Ministerului. INCDFP are rolul de avertizor în ceea ce privește activitatea seismică precum și de observare în teritoriu a efectelor seismelor în România.

Ministere

Inspectoratul de Stat in Construcții (ISC)

ISC este instituția tehnică de specialitate al administraţiei publice centrale, care se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea MDRAP. Inspectoratul  exercită controlul statului privind respectarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale şi a reglementărilor tehnice în vigoare, în domeniile sale de activitate, iar, în situații de urgență, participă la organizarea acțiunilor pe plan local şi central, în cazuri de seisme şi alunecări de teren.

Ministere

Ministerul Lucrărilor Publice, al Dezvoltării și Administrației (MLPDA)

MLPDA este autoritatea pentru: ”dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, disciplină în construcții, amenajarea teritoriului, urbanism și arhitectură, amenajarea spațiului maritim, mobilitate urbană, locuire, locuințe, clădiri de locuit, reabilitarea termică a clădirilor, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcții, descentralizare, reformă și reorganizare administrativ-teritorială, fiscalitate și finanțe publice locale, dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice, ajutor de stat aprobat de autoritățile administrației publice locale, parcuri industriale, programarea, coordonarea, monitorizarea și controlul utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru programele din domeniile sale de activitate.” Ministerul are funcții de planificare strategică, reglementare și avizare, dar și monitorizare și control în domeniile sus-numite.

Pmb

Primăria Municipiului București și primăriile locale

Primăria Municipiului București are un rol activ în conștientizarea riscului seismic, dar în special în zona de prevenție, această instituție fiind cea care decide cu privire la eforturile de consolidare a clădirilor cu grad ridicat de risc, dar și cea care emite autorizații de construire pentru noile clădiri. Aceleași atribuții se aplică și la nivel local, primăriile de oraș sau comună fiind responsabile pentru alocarea de bugete de consolidare și de autorizații de construire pe teritoriul unității administrative pe care o manageriază.

Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS)

Începând cu anul 2016, Consiliul General al Municipiului București a înființat Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) care are ca obiective reducerea riscului seismic al construcțiilor existente în București și urmărește realizarea măsurilor de intervenție la construcțiile care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice. Tot AMCCRS este responsabilă pentru ”elaborarea de programe de acțiuni pentru punerea în siguranță din punct de vedere seismic a construcțiilor existente în municipiul București, monitorizează acțiunile de intervenție pentru reducerea riscului seismic, respectiv: expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare; programarea, pregătirea, contractarea, urmărirea, executarea, decontarea și recepția lucrărilor de intervenții - consolidări, aferente construcțiilor cu destinația de locuință, în condițiile legislației în domeniul reducerii riscului seismic al construcțiilor existente.” AMCCRS are statut de serviciu public de interes local și este finanțat din subvenții acordate din bugetul local al Municipiului București, din fonduri de la bugetul de stat și din venituri proprii.

C. Actori neguvernamentali

Mkbt

Make Better (MKBT)

Make Better este o organizație neguvernamentală, fondată în 2016, care contribuie la construirea, validarea și coordonarea de procese de dezvoltare urbană. Make Better are un focus constant în creșterea conștientizării gradului de risc seismic în România. Unul dintre proiectele organizației este Alert, o platformă care colectează date cu privire la clădirile cu risc din București și la numărul persoanelor care locuiesc în aceste clădiri. MKBT: Make Better au condus o serie de campanii care ținteau asociațiile de proprietari și pe populația care se supune riscului seismic în capitală și nu numai. Pe parcursul ultimilor trei ani, MKBT au oferit suport asociațiilor de proprietari pentru a demara procesele de consolidare și pentru a pregăti populația pentru efectele unui cutremur major. Asociația contribuie constant la documentarea subiectului prin studii, cercetări și propuneri de politici publice în sector.

Rerise

Re:Rise

Re:Rise este un ONG înființat în București care are ca scop informarea și sprijinirea comunităților vulnerabile, identificarea progreselor științifice cu potențial de reducere a riscului seismic și aplicarea lor în lumea reală și colaborarea cu autoritățile și organizațiile din domeniu pentru a maximiza eficiența eforturilor de căutare și salvare în cazul unui seism major. În anul 2019, alături de asociația ARCEN, cu sprijinul Fundației Comunitare București au demarat proiectul Antiseismic District, o amplă acțiune de conștientizare și educare pe subiectul riscului seismic în cel mai vulnerabil cartier al capitalei.


Crucea Rosie

Crucea Roșie

Obiectivul organizației Crucea Roșie este de a asista persoanele din grupuri vulnerabile în cazul unor situații de urgență, de risc major și de criză. Crucea Roșie are ca misiune alinarea situațiilor de dezastru, protejarea vieții și a sănătății populației. În cazul dezastrelor majore, organizația are atribuții clare, prin lege, ca auxiliar al autorităților publice și poate asigura răspuns prompt din primele ore de la producerea unei situații de acest tip, prin organizarea și coordonarea de tabere, puncte de triaj și acordarea primului ajutor.

Habitat

Habitat for Humanity

Filiala din România a Habitat for Humanity se supune misiunii organizației mamă, care are ca scop susținerea persoanelor fără adăpost. Habitat for Humanity derulează în România programe dedicate acestei misiuni, dar și campanii de reducere a riscului și de creștere a capacității de răspuns în caz de dezastre.

Logo Fcb

Fundația Comunitară București

Fundația Comunitară București pune împreună donatori, ONG-uri sau grupuri de inițiativă pentru a dezvolta comunități puternice. Construiește mecanisme de donație, fonduri de finanțare sau incubatoare de idei pentru oraș. Fundația Comunitară București este parte dintr-o mișcare națională, alături de alte 15 fundații comunitare din țară. Începând cu anul 2019, Fundația coordonează programul Bucureștiul Pregătit prin care oferă resurse pentru ca subiectul cutremurului, și capacitatea tuturor de a se pregăti, să crească la un nivel ridicat. Obiectivele fondului sunt susținerea și creșterea proiectelor care informează, educă și creează sisteme de suport în comunitatea locală.

Asociația Clubul Câinilor Utilitari

Asociația Clubul Câinilor Utilitari derulează programe de intervenție în caz de urgență. Aceștia antrenează echipe de salvare formate din oameni și câini pentru a identifica victime umane în multiple tipuri de zone, de la clădiri dărâmate la conuri de avalanșă etc. Asociația derulează antrenamente săptămânale și campanii de atragere de voluntari. În 2019 aceștia au acordat asistență în cazul cutremurului din Albania.

Radioamatori Voluntari în Situații de Urgență

Radioamatori Voluntari în Situații de Urgență au ca misiune asigurarea suportului informațional și de comunicații în caz de dezastru pentru a veni în sprijinul eforturilor de intervenție. Membrii asociației sunt certificați ANCOM și au dreptul de a utiliza stațiile radio pentru legături radio la distanță în benzile de radioamatori. Grupul de radioamatori voluntari în situații de urgență are protocol de colaborare cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Departamentul pentru Situații de Urgență și Clubul Câinilor Utilitari. În cazul protocolului dintre aceștia și DSU, rolul radioamatorilor voluntari este de a decongestiona rețelele de radiocomunicații și de a transmite informații din zonele afectate spre centrele de coordonare și între punctele de intervenție prin rețelele proprii.

Alte asociații care joacă un rol în intervenția post-seism și în pregătirea populației pentru cutremur sunt: Fundația pentru SMURD, Serviciul de Ajutor Maltez, Rescue 4x4, Asociația Ambulanța.life, ARCEN, Observatorul Român de Sănătate, fundațiile comunitare locale din țară etc.

B. Actori internaționali



Uniunea Europeana Text

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană alocă peste un miliard de euro anual ca ajutor umanitar, ceea ce o transformă în cel mai mare donator la nivel global. Prin Mecanismul de Ajutor Umanitar și Protecție Civilă, care a fost fondat în 2001, UE oferă ajutor guvernamental în perioada imediat următoare unui dezastru. Prin același mecanism, Uniunea Europeană pune în practică o serie de măsuri cu privire la prevenirea, pregătirea și capacitatea de răspuns în caz de dezastru a statelor membre. Dacă un stat nu poate face față singur unei calamități poate solicita asistență Uniunii Europene prin acest mecanism. Scopul acestui unic punct de contact la nivelul UE este de a centraliza eforturile printr-un singur canal, pentru a ușura efortul de coordonare al statului afectat și pentru a evita duplicarea acțiunilor de sprijin menținând un mecanism colectiv coerent la nivel european.

Din 2001 până acum au existat 330 de cereri de ajutor formulate către UE atât din state membre cât și în afara Uniunii. În afara asistenței, rolul acestui corp instituțional este de a ajuta statele să se coordoneze mai bine și să învețe unele de la celelalte cum pot să se pregătească mai bine în caz de seism.

Mecanismul de Ajutor Umanitar și Protecție Civilă, (European Civil Protection and Humanitarian Aid Operations) are patru roluri: (1) maparea celor mai importante riscuri la nivelul UE, (2) organizarea de misiuni de prevenție și pregătire, (3) cercetare și schimb de experiență (4) peer review și (5) consolidarea cooperării internaționale. Acest grup este responsabil de publicarea și actualizarea rapoartelor EU Overview of Risks în care analizează cele mai proeminente riscuri la nivelul Uniunii și trece în revistă acțiunile recomandate pentru fiecare stat în parte. Orice stat, membru sau nu, poate solicita o misiune de prevenție și pregătire și oricine poate consulta materialele publicate de acest organism prin intermediul Disaster Risk Management Knowledge Centre.

Uniunea Europeană pune la dispoziție și asistență medicală și echipamente prin intermediul Corpului Medical European (European Medical Corps) care asigură servicii medicale și de sănătate publică în caz de urgență. Acest corp este constituit de specialiști și resurse din toate statele membre și poate face disponibile resurse precum echipe medicale, laboratoare mobile și capacitate de evacuare de persoane unde este cazul.

Oficiul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al Națiunilor Unite (UN OCHA)

OCHA este parte a secretariatului Națiunilor Unite și are ca responsabilitate aducerea împreună a actorilor la nivel global pentru a asigura un răspuns coordonat și coerent în situații de urgență. Rolul OCHA este de a crea mecanismele potrivite pentru ca fiecare dintre statele, organizațiile sau instituțiile participante să poată contribui la eforturile de sprijinire și ajutor. Prin acest oficiu, Națiunile Unite mențin legătura cu coordonatorii ONU regionali și naționali. Este important de menționat că OCHA nu derulează programe de ajutor umanitar, ci are un rol de a asigura sprijin în situații de criză și pentru a combate obstacole în oferirea de ajutor direct către persoanele afectate.

NATO

Începând cu anul 1998, în cadrul NATO există Centrul Euro Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre (EADRCC), principalul mecanism de răspuns în caz de urgență la nivel internațional. Acest mecanism este activ în permanență și deservește toți aliații și țările partenere deopotrivă. Centrul este un sistem de centralizare și coordonare a cererilor de ajutor și a oferirii de asistență, dar și de comunicare și aliniere cu biroul Națiunilor Unite în misiuni de sprijin internațional.

Toate activitățile EADRCC sunt derulate în cooperare și complementar cu Oficiul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al Națiunilor Unite (UN OCHA), care este principalul coordonator al operațiunilor internaționale de răspuns în caz de dezastru. Un rol secundar al EADRCC este de punct de informare și comunicare, rol pe care îl îndeplinește prin organizarea de seminarii cu privire la intervențiile coordonate și alte exerciții conduse.

La nivelul fiecărui stat partener, sunt organizate exerciții de răspuns în caz de dezastre majore prin care NATO oferă training și informații utile. EADRCC publică regulat rapoarte cu privire la situațiile de urgență în care intervine pe website-ul lor dedicat, www.nato.int/eadrcc.

Banca Mondială

Banca Mondială, prin programul Global Facility for Disaster Reduction and Recovery (GFDRR) a investit în creșterea gradului de rezistență în caz de dezastre majore al României. Cu o contribuție totală de 180 de milioane de dolari, Banca Mondială lucrează la modernizarea infrastructurii de urgență. Ca parte dintr-un plan strategic de creștere a gradului de siguranță la cutremur, dar și de eficiență energetică a clădirilor, derulat împreună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și al Administrație, Banca Mondială sprijină diagnosticarea blocajelor din sector precum și construirea unei strategii pe termen lung pentru depășirea acestora.

În paralel, România are la dispoziție un împrumut de 493 de milioane de dolari care este disponibil de urgență în cazul unei situații de dezastru major, iar până acum, cu ajutorul Băncii o serie de sedii ale Inspectoratelor de Poliție și Jandarmerie din toată țara au fost consolidate, accesibilizate și dotate cu toate echipamentele tehnice necesare pentru intervenție în caz de dezastru. Banca Mondială a finanțat și implementarea unei aplicații de management de resurse ale societății civile pentru Departamentul de Situații de Urgență, dezvoltată de Code for Romania.

Inițiativa de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor pentru Sud Estul Europei (DPPI SEE)

La nivel regional există și Inițiativa de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor pentru Sud Estul Europei, formată din Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia și Turcia. Această inițiativă a fost consolidată în anul 2000 ca un efort de a dezvolta o strategie regională de prevenire a dezastrelor, care pe lângă obiectivul de a îmbunătăți eficiența sistemelor de management regional de ajutor în caz de calamitate, aduce împreună donatori și organizații neguvernamentale și guvernamentale internaționale.